Prin întâlnirile dintre puterile coloniale și regiunile pe care le dominau, relațiile umane cu plantele au devenit și mai complicate. Călătoriile peste oceane au adus tot felul de plante din colonii în centrele metropolitane și înapoi: Bougainvillea a fost adusa în Europa din Brazilia, Ficusul lyrata din Africa de Vest, monstera din America Centrală, Platycerium bifurcatum (Feriga Corn de cerb) din Australia și Alocasia din Filipine.

Ajungând rapid în epoca actuală, hiperconectată la orice, aceste schimburi de plante din locuri îndepărtate au devenit obișnuite. În ultimele câteva secole, plantele din tropice au prins rădăcini în întreaga lume, găsindu-și drumul către case englezești din orașe, vile mediteraneene, condominii americane, stațiuni balineze și multe altele. În mod ironic, prin întâlnirile coloniale istorice, habitatele lor originale au fost adesea decimate, deși unele dintre aceste expatrieri horticole sunt încă în viață.

Dacă pandemia este un moment în care mulți oameni sunt obligați să se gândească la o lume împărtășită cu alte forme de viață, atunci aceste noi intimități cu plantele ar trebui să fie percepute pozitiv.

În timp ce omniprezența virușilor indică precaritatea întregii vieți de pe Pământ, integrarea plantelor în viața noastră extinde viziunea asupra vieții, amintind oamenilor că nu sunt singurele ființe cu dreptul de a exista și de a prospera. Împotriva amenințării bolilor și a pericolului, plantele, în diversitatea și frumusețea lor, oferă promisiunea regenerării și a speranței.

Este un angajament la o viață biofilă. Plantele sunt din ce în ce mai prezente în interior, participând la relații simbiotice bazate pe natura pe care o aduc în casele noastre și pe „hrana” pe care o schimbă cu tovarășii lor umani.

Cum în contextul acestui an atipic am început să petrecem mai mult timp în spațiile interioare, ar trebui să ținem cont de faptul că pentru a echilibra spațiul în care trăim – acasă sau la birou – prezența plantelor în viața noastră devine vitală. Pe lângă oxigenul pe care ni-l oferă, o gamă bine armonizată de plante de interior, cu forme și în nuanțe complementare, creează un sentiment de calm și siguranță, plantele însoțindu-ne în experiența noastra zilnică și fiind mai mult decât obiecte decorative.

Biofilia descrie dorința noastră ca ființe umane de a fi în mijlocul naturii. Biologul, naturalistul și scriitorul american E.O. Wilson a definit biofilia în anii ’80 ca „îndemnul ființelor umane de a se afilia cu alte forme de viață”. Biofilia era cunoscută chiar și grecilor antici, Aristotel făcând referire la ea în scrierile sale și precizând că avem o predispoziție evolutivă pentru a recunoaște și a ne raporta la mediul natural.

Fie că decoram spații comerciale sau rezidentiale, plantele care purifica aerul adaugă personalitate oricărui spațiu, au beneficii pentru sănătate și contribuie la o stare de spirit bună.

În 1989, în urma studiului NASA privind aerul curat, s-a constatat că plantele nu doar absorb dioxidul de carbon și eliberează oxigen, ci și filtrează substanțele chimice nocive din aer.

Există o serie de moduri de a îmbina frumusețea și beneficiile plantelor purificatoare de aer într-un interior biofil. O gradină verticala atrăgătoare, plante curgatoare în ghivece suspendate care creează un efect de baldachin verde, tablouri vegetale sau doar câteva plante simple în ghivece decorative reprezintă modalități excelente de a adăuga beneficii funcționale pentru sănătatea unui spațiu.

The post FLINTSTONE CHIC – O tendință care îmbrățișează natura appeared first on Azay Design.