Prin întâlnirile dintre puterile coloniale și regiunile pe care le dominau, relațiile umane cu plantele au devenit și mai complicate. Călătoriile peste oceane au adus tot felul de plante din colonii în centrele metropolitane și înapoi: Bougainvillea a fost adusa în Europa din Brazilia, Ficusul lyrata din Africa de Vest, monstera din America Centrală, Platycerium bifurcatum (Feriga Corn de cerb) din Australia și Alocasia din Filipine.

Ajungând rapid în epoca actuală, hiperconectată la orice, aceste schimburi de plante din locuri îndepărtate au devenit obișnuite. În ultimele câteva secole, plantele din tropice au prins rădăcini în întreaga lume, găsindu-și drumul către case englezești din orașe, vile mediteraneene, condominii americane, stațiuni balineze și multe altele. În mod ironic, prin întâlnirile coloniale istorice, habitatele lor originale au fost adesea decimate, deși unele dintre aceste expatrieri horticole sunt încă în viață.

Dacă pandemia este un moment în care mulți oameni sunt obligați să se gândească la o lume împărtășită cu alte forme de viață, atunci aceste noi intimități cu plantele ar trebui să fie percepute pozitiv.

În timp ce omniprezența virușilor indică precaritatea întregii vieți de pe Pământ, integrarea plantelor în viața noastră extinde viziunea asupra vieții, amintind oamenilor că nu sunt singurele ființe cu dreptul de a exista și de a prospera. Împotriva amenințării bolilor și a pericolului, plantele, în diversitatea și frumusețea lor, oferă promisiunea regenerării și a speranței.

Este un angajament la o viață biofilă. Plantele sunt din ce în ce mai prezente în interior, participând la relații simbiotice bazate pe natura pe care o aduc în casele noastre și pe „hrana” pe care o schimbă cu tovarășii lor umani.

Cum în contextul acestui an atipic am început să petrecem mai mult timp în spațiile interioare, ar trebui să ținem cont de faptul că pentru a echilibra spațiul în care trăim – acasă sau la birou – prezența plantelor în viața noastră devine vitală. Pe lângă oxigenul pe care ni-l oferă, o gamă bine armonizată de plante de interior, cu forme și în nuanțe complementare, creează un sentiment de calm și siguranță, plantele însoțindu-ne în experiența noastra zilnică și fiind mai mult decât obiecte decorative.

Biofilia descrie dorința noastră ca ființe umane de a fi în mijlocul naturii. Biologul, naturalistul și scriitorul american E.O. Wilson a definit biofilia în anii ’80 ca „îndemnul ființelor umane de a se afilia cu alte forme de viață”. Biofilia era cunoscută chiar și grecilor antici, Aristotel făcând referire la ea în scrierile sale și precizând că avem o predispoziție evolutivă pentru a recunoaște și a ne raporta la mediul natural.

Fie că decoram spații comerciale sau rezidentiale, plantele care purifica aerul adaugă personalitate oricărui spațiu, au beneficii pentru sănătate și contribuie la o stare de spirit bună.

În 1989, în urma studiului NASA privind aerul curat, s-a constatat că plantele nu doar absorb dioxidul de carbon și eliberează oxigen, ci și filtrează substanțele chimice nocive din aer.

Există o serie de moduri de a îmbina frumusețea și beneficiile plantelor purificatoare de aer într-un interior biofil. O gradină verticala atrăgătoare, plante curgatoare în ghivece suspendate care creează un efect de baldachin verde, tablouri vegetale sau doar câteva plante simple în ghivece decorative reprezintă modalități excelente de a adăuga beneficii funcționale pentru sănătatea unui spațiu.

The post FLINTSTONE CHIC – O tendință care îmbrățișează natura appeared first on Azay Design.

După cum preciza antropologul american Susan Benson: „A numi este chintesența actului social”. Oamenii dau nume doar persoanelor, ființelor și obiectelor care contează pentru ei, reliefând astfel atașamentul față de acestea; în acest mod se creează o legătură care ne determină să avem mai multă grijă de plantele respective.

În multe civilizații antice, practica creșterii plantelor ca un scop în sine – nu cel de a produce alimente sau medicamente – a început cu elitele care aveau acces la pământ, forță de muncă și la apă. A deține plante semnifica deseori bogăție și putere, iar acum înseamnă sanatate.

Îngrijirea plantelor este legată de tradiția veche de 3.000 de ani a cultivării peisajelor miniaturale, cunoscută în China sub numele de penjing, care a călătorit mai târziu în Japonia pentru a deveni bonsai.

Prin întâlnirile dintre puterile coloniale și regiunile pe care le dominau, relațiile umane cu plantele au devenit și mai complicate. Călătoriile peste oceane au adus tot felul de plante din colonii în centrele metropolitane și înapoi: Bougainvillea a fost adusa în Europa din Brazilia, Ficusul lyrata din Africa de Vest, monstera din America Centrală, Platycerium bifurcatum (Feriga Corn de cerb) din Australia și Alocasia din Filipine.

Ajungând rapid în epoca actuală, hiperconectată la orice, aceste schimburi de plante din locuri îndepărtate au devenit obișnuite. În ultimele câteva secole, plantele din tropice au prins rădăcini în întreaga lume, găsindu-și drumul către case englezești din orașe, vile mediteraneene, condominii americane, stațiuni balineze și multe altele. În mod ironic, prin întâlnirile coloniale istorice, habitatele lor originale au fost adesea decimate, deși unele dintre aceste expatrieri horticole sunt încă în viață.

Dacă pandemia este un moment în care mulți oameni sunt obligați să se gândească la o lume împărtășită cu alte forme de viață, atunci aceste noi intimități cu plantele ar trebui să fie percepute pozitiv.

În timp ce omniprezența virușilor indică precaritatea întregii vieți de pe Pământ, integrarea plantelor în viața noastră extinde viziunea asupra vieții, amintind oamenilor că nu sunt singurele ființe cu dreptul de a exista și de a prospera. Împotriva amenințării bolilor și a pericolului, plantele, în diversitatea și frumusețea lor, oferă promisiunea regenerării și a speranței.

Este un angajament la o viață biofilă. Plantele sunt din ce în ce mai prezente în interior, participând la relații simbiotice bazate pe natura pe care o aduc în casele noastre și pe „hrana” pe care o schimbă cu tovarășii lor umani.

Cum în contextul acestui an atipic am început să petrecem mai mult timp în spațiile interioare, ar trebui să ținem cont de faptul că pentru a echilibra spațiul în care trăim – acasă sau la birou – prezența plantelor în viața noastră devine vitală. Pe lângă oxigenul pe care ni-l oferă, o gamă bine armonizată de plante de interior, cu forme și în nuanțe complementare, creează un sentiment de calm și siguranță, plantele însoțindu-ne în experiența noastra zilnică și fiind mai mult decât obiecte decorative.

Biofilia descrie dorința noastră ca ființe umane de a fi în mijlocul naturii. Biologul, naturalistul și scriitorul american E.O. Wilson a definit biofilia în anii ’80 ca „îndemnul ființelor umane de a se afilia cu alte forme de viață”. Biofilia era cunoscută chiar și grecilor antici, Aristotel făcând referire la ea în scrierile sale și precizând că avem o predispoziție evolutivă pentru a recunoaște și a ne raporta la mediul natural.

Fie că decoram spații comerciale sau rezidentiale, plantele care purifica aerul adaugă personalitate oricărui spațiu, au beneficii pentru sănătate și contribuie la o stare de spirit bună.

În 1989, în urma studiului NASA privind aerul curat, s-a constatat că plantele nu doar absorb dioxidul de carbon și eliberează oxigen, ci și filtrează substanțele chimice nocive din aer.

Există o serie de moduri de a îmbina frumusețea și beneficiile plantelor purificatoare de aer într-un interior biofil. O gradină verticala atrăgătoare, plante curgatoare în ghivece suspendate care creează un efect de baldachin verde, tablouri vegetale sau doar câteva plante simple în ghivece decorative reprezintă modalități excelente de a adăuga beneficii funcționale pentru sănătatea unui spațiu.

The post GRĂDINA MEA DE VIS – Frumusețea naturii în interioare appeared first on Azay Design.

La Editura Publica, în colecția Publica Extra, a apărut cartea În natură. Cum să te deconectezi și să te regăsești prin mindfulness, un ghid practic și jurnal creativ semnat de Alexandra Frey și Autumn Totton, fondatoarele The Mindfulness Project.

Am ales să prezentăm această carte pentru că un concept precum mindfulness este în strânsă legătură cu natura, pe care AZAY DESIGN o promovează prin intermediul tuturor proiectelor din portofoliul său (plante, grădini verticale, peisagistică).

Ce înseamnă mindfulness? Pentru noi reprezintă eliberarea minții de zgomotul care se adună pe parcursul zilelor, iar această eliberare poate fi reprezentată de o privire care poposește pe frunzele unei plante, de o plimbare prin parc sau prin pădure, de activități solitare sau de grup, care ne readuc starea de liniște și împlinire sufletească.

Deși se recomandă adesea ca momentele de mindfulness să fie practicate individual, considerăm că unele dintre cele peste 70 de exerciții pot fi făcute împreună cu copiii de vârstă mică sau cu adolescenții – un prilej de discuții ulterioare despre efectele acestor exerciții și observarea atentă a mediului natural.

În termenii celor două autoare, putem crea sentimentul de comuniune cu natura prin mindfulness:

Folosind principiile și practicile promovate de mindfulness ne conectăm cu toate simțurile treze, la lumea naturală, fără a ne strădui să ajungem undeva anume și fără a vrea să înțelegem lucrurile la nivel cognitiv. Ne îngăduim pur și simplu să fim în natură și să intrăm în contact cu sentimentul de uimire și admirație pe care aceasta îl evocă.

Pentru a decide dacă această carte vi se potrivește, vom extrage câteva exemple de exerciții care ni se propun.

Grijă și iubire. Introdu câte o sămânță în două ghivece diferite. Oferă-le amândurora aceeași cantitate de apă, lumina și substanțe nutritive. Dar o dată pe zi: uneia dintre plante asigură-i numai nevoile de bază și păstreaz-o într-un loc unde i se acordă mai puțină atenție; celeilalte oferă-i dragoste – vorbește-i pe un ton blând, îngrijește-o cu atenție, zâmbește-i sau chiar pune-i o muzică frumoasă.

Frunze și senzații. Plantele își poartă inimile în frunze – aceste extremități vitale care le permit plantelor să respire și să preschimbe lumina solară în energie.

Frunzele au numeroase forme, mărimi, texturi și mirosuri.

Fiecare dintre aceste trăsături slujește unui scop anume.

Observă mai ales cât de variate sunt marginile frunzelor.

Toate exercițiile sunt însoțite de ilustrații și de cerințe pe care vă lăsăm plăcerea să le descoperiți.

Două pagini din această carte ne-au plăcut în mod deosebit pentru că adună câțiva termeni din mai multe limbi, cuvinte care formează un adevărat vocabular al pădurii:

• SHINRIN-YOKU (din japoneză): a te lăsa pătruns de atmosfera pădurii sau te „scălda” în pădure, pentru efectul pozitiv pe care această practică îl are asupra sănătății;
• PETRICHOR (din engleză, provenind din greacă): mireasma ploii proaspăt căzute pe pământul uscat;
• FEUILLEMORT (din engleză, provenind din franceză): culoarea frunzelor ofilite;
• WABI-SABI (din japoneză): admirație pentru frumusețea imperfecțiunii, acceptarea efemerității naturii și a vieții;
• RUDENEJA (din lituaniană): sentimentul naturii în timpul toamnei;
• DADIRRI (dintr-o limbă a aborigenilor australieni): o practică de ascultare profundă, în liniște și nemișcare, a trăirilor pe care le experimentăm în natură;
• KAPEL (din rusă): sunetul picăturilor de apă care cad din copaci când se topește zăpada.

Cartea poate fi achiziționată de AICI, iar noi vă dorim să vă bucurați cât mai des de natură și de calm!

Autoare: Veronica Ștefan

The post În natură. Cum să te deconectezi și să te regăsești prin mindfulness appeared first on Azay Design.

Multe plante de apartament sunt ușor de crescut, dar trebuie să li se acorde îngrijirea adecvată pentru a se dezvolta sănătos și armonios. Deoarece plantele s-au dezvoltat în condițiile ideale dintr-o seră, mutarea lor în casele noastre necesită adaptarea lor la noile conditii.

Provocarea cea mai mare pentru iubitorii de plante este îngrijirea acestora. Sunt câteva aspecte de care trebuie să ținem cont astfel încât să avem cele mai sănătoase și frumoase plante.

CUM NE ALEGEM PLANTELE

Este recomandat să alegem plantele în funcție de mai mulți factori: disponibilitatea pentru a le îngriji; cine va avea grijă de ele în absența noastră; luminozitatea și umiditatea; designul, cromatica și dimensiunile spațiului; copiii de vârstă mică și animalele de companie.

ALEGEREA GHIVECIULUI POTRIVIT

Trebuie să ne asigurăm că ghiveciul este suficient de mare astfel încât nevoile plantei să fie satisfacute, în caz contrar aceasta trebuie mutată într-un ghiveci mai mare.

Este indicată amplasarea ghiveciului tehnic pentru plante într-un vas decorativ pe care îl alegem în functie de design-ul spațiului în care urmează să îl amplasăm, urmărind armonizarea cu restul încăperii.

De asemenea, vasele decorative trebuie să fie prevazute cu un orificiu de scurgere a apei și ulterior, amplasate pe o farfurie.

Există și ghivece ornamentale care nu au orificiu de scurgere, ceea ce nu permite apei în surplus să se scurgă, ducand la putrezirea rădăcinilor plantei. Soluția corectă este ca pe fundul vasului să se pună un strat de hidrogranule sau pietriș cu o grosime de aproximativ 15% din înălțimea vasului decorativ, se aplică un strat de membrană geotextil, ce împiedică scurgerea pământului, apoi se adaugă pământul vegetal. În acest mod, hidrogranulele asigură drenarea apei în exces.

Avantajul amplasării ghiveciului tehnic cu planta într-un vas decorativ este că putem înlocui cu ușurință ghiveciul ornamental atunci când schimbăm design-ul spațiului, dorim să amplasăm planta în alt spatiu sau doar vrem o schimbare.

Vasele decorative pot fi confecționate din material plastic, ceramica, lemn, metal, fibră de sticlă, etc.

Dacă plantele urmează să fie asezate în ghivece din metal, recomandăm aplicarea de  geotextil astfel încât să nu existe un contact direct cu suprafața metalică, fapt care poate influența negativ evoluția acestora.

Atunci când sunt folosite în exterior, una dintre problemele principale asociate cu utilizarea ghivecelor din metal este că acest material atrage și absoarbe o cantitate mare de căldură. Drept urmare, pământul devine fierbinte, provocând în multe cazuri supraîncălzirea rădăcinilor.

Daca nu sunteți siguri de impermeabilitatea unui ghiveci, protejați vasul cu o membrană impermeabila, evitând orice deterioare a acestuia cauzată de apa furnizată plantelor.

Ghivecele din plastic rețin mai mult umiditatea, pe când cele din ceramică permit apei să se evapore mai repede, ajutând astfel la eliminarea excesului de umiditate din sol. Acestea sunt o opțiune mai bună pentru cei care au tendința de a-și uda excesiv plantele de apartament.

DIMENSIUNEA GHIVECIULUI

Acesta influențează dezvoltarea plantei și a sistemului radicular pe care și-l va forma pentru a se fixa și hrăni; totodată diferă în funcție de tipul de plantă, de nevoile acesteia și de gradul de dezvoltare în timp. Sunt cazuri când planta, pe măsură ce crește, trebuie mutată într-un ghiveci și mai mare.

Există și plante cu rădăcini scurte precum plantele suculente sau violetele de Parma care nu au nevoie de mult pământ, deci pot fi plantate în ghivece mai puțin adânci.

Mărimea ghiveciului este importantă și în cazul unor plante cu partea superioară mai dezvoltată și grea, ce pot deveni instabile mai ales atunci când pământul se usucă. Dacă și ghivecele sunt din material plastic, deci ușoare, atunci pot deveni și mai instabile.

Inca unul dintre semnele care arată că o plantă trebuie replantată într-un ghiveci mai mare este atunci când rădăcinile ies prin găurile de scurgere sau când apar pe suprafața solului.

Un alt indiciu că este timpul să replantați apare atunci când udați plantele, iar apa se scurge repede în farfurie. Acest lucru arată că rădăcinile ocupă prea mult spațiu în vasul actual și că raportul sol-rădăcină lasă de dorit.

Noul vas ar trebui să fie cu aproximativ 6 cm mai mare în circumferință decât cel inițial. În același timp, un ghiveci mult mai mare poate dăuna pentru că un volum prea mare de pământ reține și mai mult umezeala, deci planta necesită și mai multă atenție atunci când o udăm, iar ghiveciul trebuie să aibă obligatoriu găuri pentru drenaj. Rețineți, așadar, că drenajul corect este prima condiție pentru a avea plante sănătoase.

Alegerea PĂMÂNTULUI VEGETAL se face ținând cont de tipurile de plante, astfel că pentru plante de tip palmier alegem pământ pentru palmieri, pentru plante cu flori există pământ special, la fel pentru orhidee, citrice ș.a. Magazinele de specialitate comercializează aceste tipuri de pământ, atât pentru plantele de interior, cât și pentru cele de exterior.

CUM UDĂM PLANTELE

Deși ne-am dori, această acțiune nu se face după niște reguli exacte. În funcție de tipul de plantă și de nevoile acesteia de hidratare, putem stabili un program de udare, dar întotdeauna, înainte de a aplica apa, trebuie să verificăm gradul de umiditate al pământului. Cel mai bine este să lăsam pământul să ne transmită când are nevoie de apă. Astfel, metoda cea simplă de a verifica umiditatea acestuia, este sa testăm la o adâncime de aproximativ 2 centimetri – dacă pământul se simte umed, mai așteptăm câteva zile, apoi verificăm din nou și luăm decizia corectă de udare.

Nu uitați că ghiveciul trebuie să fie prevăzut cu găuri de scurgere și că apa care se scurge în farfurie trebuie aruncată.

Fiecare plantă are nevoi diferite de apă, substanțe nutritive și lumină. Gândiți-vă la mediul natural al plantelor voastre: este ploios și tropical sau cald și uscat? Aceste întrebări simple vă vor ajuta să evaluați cantitatea de apă de care are nevoie planta voastră.

CUM UDĂM PLANTELE DIN ARANJAMENTE

Putem să păstrăm fiecare plantă în vasul tehnic (nu înainte de a evalua dacă cel în care am cumpărat-o este suficient de mare, astfel încât planta să se dezvolte corect) și să o amplasăm în cadrul mixului de plante, apoi umplem golurile cu argilă sau mușchi de turbă fără a omite ca pe fundul vasului decorativ să punem obligatoriu argilă (care absoabe apa în exces, dar menține umiditatea).

Dacă dorim să punem mai multe plante într-un ghiveci decorativ mare, trebuie să ne asigurăm că au nevoi similare de apă, nutrienți și să udăm toată suprafața pământului, nu doar într-un colt, astfel incât apa sa ajungă la toate plantele.

Acest aspect este cu atât mai sensibil cu cât, atunci cand ghivecele tehnice cu plante sunt puse intr-un vas ornamental, trebuie să udăm cu atenție și să nu omitem nicio plantă.

În perioada de repaus vegetativ care corespunde anotimpului rece, plantele intră în „hibernare”, iar nevoia de apă este și mai mică. În această perioadă nu se fac inmultiri  sau replantări.

Iată câteva informații importante pentru îngrijirea plantelor: planta se udă întotdeauna după replantare; pământul de la plantele din ghivece mari se usucă mai lent decât al celor din ghivecele mici; dacă încăperea nu este sufficient de luminoasă, se recomandă aprinderea luminilor de creștere pentru aproximativ 16 ore/zi, sugerând ciclul natural zi/noapte; plantele expuse la un grad mare de luminozitate se deshidratează mai repede decât cele din zone mai puțin luminoase; umiditatea excesivă este un mediu care favorizează dezvoltarea ciupercilor și bacteriilor.

CUM APLICĂM FERTILIZANT

Fertilizați o dată pe lună atunci când plantele sunt în perioada de înflorire sau crestere. În timpul iernii, când plantele sunt inactive sau nu cresc prea mult, îngrășământul poate fi reținut. Dacă o plantă își lasă frunzele inferioare, prezentând o creștere slabă sau o culoare generală galben-verzui, ar putea avea nevoie de mai mult îngrășământ.

Persoanele ocupate pot folosi aplicații care îi vor ajuta să își îngrijească mai bine plantele

Atunci când considerăm prea dificilă îngrijirea plantelor naturale, există soluția decorului cu plante artificiale. Tehnologia a avansat mult și a dus la producerea unor plante artificiale cu aspect natural, cu factori de protecție UV sau fire-retardant. Trebuie doar să le ștergem de praf!

The post Ingrijirea plantelor de interior appeared first on Azay Design.